Viata e scurta

Simtim uneori nevoie de a ne asterne in cuvinte pentru ca inima o cere, poate ca iubirea ca si timpul nu poate fi traita intr-o lectura de 5 minute si nici in fraze bombastice, trebuie sa le asimilezi, sa le traiesti si sa le consumi, cu mintea, cu trupul, cu sufletul.
Pana la urma tot ceea ce simtim nu este altceva decat o traire viscerala a timpului si a iubirii, este un dans in care pasiunea si prezenta te cer in arena, nu poti sta pe margine.
Timpul nu reprezinta secundele de pe ceas si in nici un caz nu reprezinta acel timp clasificat ca realizari, timpul e doar o constatare a eului nostru, la fel e si iubirea.
Stiu si imi asum ca sunt un simplu flaneur prin viata asta dar asta e revolta mea impotriva timpului, pentru ca pana la urma a trai inseamna sa lasi fiecare secunda sa se desfasoare pe indelete, la fel e si timpul iubirii al acelei iubiri autentice si pure in care n-ai nevoie de un GPS pentru ca fix absenta unei destinatii obligatorii este scopul, actul pur de a iubi.
N-am retete in trei pasi, n-am nici manuale de instructiuni, n-am nici „scurtaturi emotionale” e doar intuitia asta ca viata nu o poti citi ca pe o foaie, trebuie sa te scufunzi in ea, trebuie sa te ineci in ea si cumva sa iesi la suprafata.
Nu traiesc si nici nu iubesc pentru a construi „proiecte” sau ca sa bifez niste „etape” ori sa acumulez „trofee”, oricum urasc fast-food-ul asta emotional atat de promovat in ziua de azi. Iubirea ca si timpul nu se masoara in anii petrecuti impreuna cu cineva ci in adancimea experientei care te-a facut sa te simti atat de viu. Refuz sa traiesc iubirea ca pe o tranzactie, ca pe o realizare, cred ca noi oamenii avem un defect de fabricatie suntem absolut obsedati de utilitate, ne place sa credem ca momentele stau aliniate pe o sfoara si ca le putem alege, e ca si cum ai vrea sa alegi notele dintr-o simfonie, daca vrei sa asculti muzica nu izolezi fiecare nota in parte.
Mi-a placut intotdeauna sa privesc viata ca pe bulgar de zapada, pentru ca nu mi-a placut niciodata sa traiesc timpul ca pe ceva cuantificabil, catalogat, desfacut in suruburi si piese, pentru mine viata e un ghem de trecut, prezent si sperante privind in viitor, nu este niciodata doar o anumita ora sau o anumita secunda, pana la urma viata nu este asa cum o vezi ci asa cum o traiesti, pentru ca eul ala interior nu vede el doar simte.